Școala Feministă a Libertății față de Substanțe
După ce a introdus Bahasa Indonesia, turca și spaniola, ‘zerobeyond – the new frontier!’ introduce acum limba română ca a cincea limbă în eforturile noastre sincere de a uni comunitatea globală de arhitectură. Fiind “Prima Platformă Globală Multilingvă din Lume” în “Lumea Designului Arhitectural”, depășim noi frontiere cu fiecare an care trece de la înființarea noastră.
Interviul cu arhitecta româncă Andreea Rusu a fost publicat pentru prima dată pe 30 iulie 2022. Interviul ei este tradus în limba română pentru a încuraja tânăra generație de arhitecți din România să iasă în față și să își prezinte creațiile de design.
Seria GEN Z atrage rapid tinerii viitori arhitecți, dornici să-și prezinte creativitatea și să fie remarcați la nivel global. Cu toate acestea, trebuie să recunosc că procentul arhitecților GEN Z creativi și încrezători este foarte, foarte scăzut. Mă întreb uneori de ce studenții la arhitectură din întreaga lume nu au încredere să-și expună ideile de design creativ în fața lumii.

Feminist School of Freedom from Substance
Seria GEN Z ajunge de la Universitatea Sfântului Duh din Kaslik, Liban, până la Manchester School of Architecture din Regatul Unit. Andreea Rusu, o româncă dintr-un orășel numit Târgu Mureș, a dat dovadă de mare încredere și a profitat de oportunitate. Andreea a absolvit recent cu diplomă de Bachelor of Arts cu onoruri în Arhitectură la Manchester School of Architecture, Marea Britanie. Încă din copilărie, micul Andreea simțea bucurie ori de câte ori avea un pix și o hârtie în mână. Din acea bucurie pură a copilăriei, a descoperit profesia perfectă – arhitectura.
Plină de încredere, ea mărturisește, “Cursul meu de arhitectură a fost un carusel de provocări și entuziasm, în proporții egale. Unul dintre cele mai incitante lucruri pentru mine este să creez. Ca arhitectă, voi putea crea multe proiecte memorabile în viitorul apropiat.” Cu inima la locul potrivit, Andreea Rusu a proiectat în anul final lucrarea intitulată ‘Școala Feministă a Libertății față de Substanțe’.
Andreea Rusu povestește lui Johnny D despre parcursul ei în arhitectură și despre proiectul său

Issues’ Collage
Care a fost visul tău din copilărie? Ți-ai dorit mereu să devii arhitectă?
Unul dintre cele mai vii amintiri din copilărie este bucuria pură de a desena. Nu aveam inhibiții sau presiuni – desenam pentru că îmi făcea plăcere. În timp ce desenam, mă simțeam cel mai mult eu însămi (zâmbește). În timpul școlii, am fost mereu dornică să mă provoc cu materii din afara zonei mele de confort, precum Matematica, Informatica și Fizica. Mă aflam, deci, la o răscruce între domenii foarte diferite – arta și știința – până când am realizat că arhitectura le îmbină pe ambele. Este un domeniu care satisface nevoia de creativitate artistică, dar și atenția la detalii, dragostea de a călători și dorința de a accepta provocări tehnice complexe.

Axonometry with Interior Views
Scrie, te rog, pe scurt despre universitate și cursul urmat.
Cursul meu este departe de a fi obișnuit – este o colaborare între cele mai cunoscute două universități din Manchester: University of Manchester și Manchester Metropolitan University. Pe parcursul celor trei ani, am avut acces la facilitățile și sistemele de suport ale ambelor instituții – un avantaj enorm care ne-a ușurat viața.
Ce mi-a plăcut cel mai mult a fost învățarea prin practică, mai mult decât prin teorie. Chiar din prima zi am început să proiectăm clădiri și să experimentăm direct toate etapele procesului. Am realizat șase proiecte în total, fiecare contribuind la clarificarea viziunii și la creșterea încrederii.

Environmental Section
Descrie, te rog, pe scurt proiectul tău.
Proiectul meu final – Școala Feministă a Libertății față de Substanțe – este o instituție educațională axată pe recuperarea din dependență și eliminarea stigmatului legat de consumul de substanțe. Ideea a pornit de la întrebarea: de ce centrele de reabilitare existente au un succes atât de scăzut în recuperarea de durată?
Poziția mea este că obstacolul principal în calea recuperării este stigmatul. Astfel, școala mea își propune să “educe stigma” prin două tipuri de cursuri:
- Recuperare, pentru cei care caută ajutor să învingă dependența
- Ghidare, pentru cei care doresc să învețe cum să ofere sprijin (terapeuți, nutriționiști, familie, prieteni etc.)
Teoria feministă susține că dependența se manifestă diferit în funcție de gen sau identitate, așa că recuperarea nu poate avea o abordare universală. Proiectul include trei aripi private, denumite după figuri marcante în istoria recuperării: Betty Ford, Marty Mann și Benjamin Rush – toate conectate printr-o clădire centrală: Aripa Solidarității (Fellowship Wing).
Scopul nu a fost doar de a crea o clădire care se integrează pe strada Grafton din Manchester, ci și de a atrage atenția, de a stârni discuții și de a conștientiza nevoia unei noi abordări în recuperarea din dependență.

Structural Strategy
Ce înseamnă „arhitectura” pentru tine?
Pentru mine, arhitectura este puntea de legătură între oameni și lumea pe care o ocupăm. Nu există arhitectură fără oameni și nici oameni fără arhitectură. Este o suprapunere între artă și știință, care ne permite să creăm armonie în această uniune, construind decorul propriu în spectacolul numit viață.
Am fost mereu fascinată de legătura dintre spațiu și emoție, așa că unul dintre obiectivele educației mele a fost să descopăr moduri prin care designul poate genera un răspuns emoțional pozitiv. Cred că o clădire sau un spațiu este cu adevărat reușit atunci când spune o poveste coerentă, de la început până la sfârșit, și reușește să captiveze utilizatorii.

Exterior Perspective
Cum ți-a influențat viața statutul de studentă la arhitectură?
Sincer, a fi student la arhitectură poate fi extrem de provocator. Să ai o viziune clară și un scop te ajută să treci peste momentele grele. Din fericire, pasiunea și entuziasmul nu dispar niciodată – se întorc mereu.
Cred că cheia succesului în acest domeniu este echilibrul între a fi student la arhitectură și a rămâne tu însuți, cu toate pasiunile tale. Recuperarea din dependență și feminismul au fost mereu subiecte importante pentru mine, așa că analizarea lor printr-o perspectivă arhitecturală mi-a oferit o motivație profundă de a învăța și de a evolua.

Double Door Detailing
Ce arhitect(ă) național(ă) sau internațional(ă) te inspiră și de ce?
Designurile lui Mies Van der Rohe mi-au trezit mereu dorința de a crea ceva la fel de frumos. Când eram mai tânără și nu aveam cunoștințele sau gustul necesar pentru a judeca arhitectura, lucrările lui mi se păreau indiscutabil inspiratoare.
Dar, dincolo de numele consacrate, sunt profund inspirată și admir femeile din acest domeniu care reușesc să echilibreze viața profesională cu cea personală – fie că vorbim despre o familie, o pasiune secundară sau grija față de sine. Un exemplu clar este una dintre tutorele mele de anul acesta: arhitectă calificată, predă part-time și are o familie frumoasă și fericită. Ea mi-a reamintit că, prin echilibru, orice este posibil (zâmbește).

Structural Detailing
Cum pot arhitecții de azi să depășească „catastrofele climatice” pentru a proteja comunitățile și generațiile viitoare?
Ca arhitecți sau viitori arhitecți, folosim deja o serie de strategii pentru a combate această problemă globală. Totuși, cred că problema principală nu e în domeniul arhitecturii, ci în lipsa de conștientizare din partea publicului. Nu putem forța clienții să înțeleagă importanța opțiunilor sustenabile.
La fel ca în filosofia proiectului meu (unde soluția nu e constrângerea, ci educația), cred că trebuie să începem prin a promova educația climatică încă din școli. O mare parte din problemă este că oamenii nu sunt suficient de conștienți de gravitatea situației. Nu mai e suficient ca arhitecții să știe despre sustenabilitate – clienții trebuie educați și ei pentru ca discuția reală să înceapă.

Click to Read Andreea Rusu’s Interview in English
Ce aspecte ale platformei globale ‘zerobeyond – the new frontier!’ ți-au plăcut cel mai mult și de ce?
Îmi place că platforma oferă interviuri atât cu practicieni consacrați, cât și cu studenți, aflați în stadii timpurii ale carierei. Cele două categorii au idei și perspective foarte diferite, iar în contextul unei lumi aflate într-o continuă schimbare, cred că pot învăța una de la alta și se pot inspira reciproc pentru a crea o arhitectură completă și adaptată vremurilor.
Credit imagine: Andreea Rusu